Se afișează postările cu eticheta cultura underground. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cultura underground. Afișați toate postările

duminică, 6 ianuarie 2008

Hip-Hop


Reprezinta atât un gen de muzică cât şi o mişcare culturală ce s-a dezvoltat în comunităţile urbane începând cu anii 1970. Crearea termenului hip hop este atribuită lui Keith Cowboy, un rapper ce cânta cu Grandmaster Flash & the Furious Five. Deşi Lovebug Starski, Keith Cowboy, şi DJ Hollywood foloseau termenul când acest gen de muzică era cunoscut ca disco rap, se crede că Keith Cowboy a creat acest termen în timp ce râdea de un prieten care se înrulase în armată, cântând cuvintele "hip/hop/hip/hop" într-un fel în care imita cadenţa ritmică a soldaţilor ce mărşăluiesc. Cowboy a dezvoltat cadenţa şi a înglobat-o în spectacolurile lui, apoi a fost copiată de alţi artişti; ca de exemplu partea de început a cântecului "Rapper's Delight" de către The Sugarhill Gang. Afrika Bambaataa este primul care a folosit termenul ca descriere a subculturii de care aparţine muzica hip hop, deşi se sugerează că acelaşi termen a fost şi ca o descriere negativă a noului gen de muzică. De când a apărut în New York în anii 1970, hip-hop-ul a ajuns să înglobeze un întreg stil de viaţă care încorporează diverse elemente de etnicitate, tehnologie, artă şi cultură urbană. Sunt patru elemente fundamentale în hip hop:

Dans Hip hop: Breakdance şi alte forme de dans stradal

Artă Hip hop: Artă de inspiraţie urbană, numită şi graffiti

Muzica Hip hop: DJing, beat-uri şi beatmaking, şi producţie hip hop

Hip hop-ul ca o cultură a fost definit şi mai mult în 1983, când fostul membru al bandei Black Spades, Afrika Bambaataa şi Soulsonic Force au lansat piesa "Planet Rock". În loc să vorbească peste beat-uri disco, Bambaataa, fiind avantajat de avansurile tehnologice ale sintetizatorului, a creat un sunet electronic inovativ. Mulţi descriu momentul întrării pe piaţă a acestei piese ca un alt moment important în istoria muzicii şi culturii hip hop. Media a început să se concentreze asupra unuia dintre cele mai mari impacte ce le-a avut hip hop-ul în loc să se lovească sau să se împuşte, unii dintre foştii membrii ai bandelor au început să se bată — în alt mod: prin breakdance, rapping, turntable mixing sau graffiti. Până în 1985, tineretul de pretutindeni dansa breakdance pe muzică de: Run DMC, LL Cool J, Fat Boys, Herbie Hancock, Soulsonic Force, Jazzy Jay, Dr. Jeckyll and Mr. Hyde, şi Stetsasonic. Hip hop-ul timpuriu a fost văzut ca un suplinitor al altercaţiilor dintre bande, battle-urile hip hop înlocuind violenţa fizică. Se crede că odată cu amploarea genului de rap comercial şi gangsta în anii 1990, esenţa non-violentă a hip hop-ului a dispărut, mulţi rapperi se lăudau cu droguri, arme, crime şi violenţă. În aceste timpuri, muzica hip hop a început să fie ascultată de un public mai larg. Mulţi artişti sunt acum catalogaţi ca hip hop alternativ/underground când încearcă să reflecte ce cred ei că sunt elementele originale ale culturii. Arişti/formaţii ca Talib Kweli, Mos Def, Dilated Peoples, Dead Prez, Blackalicious, şi Jurassic 5 pun baza pe priceperea verbală, unitate sau activism contrar mesajelor de violenţă, bogăţie materială şi misoginism.

Sursa: en.wikipedia.org

Grafittiul sau arta stradala


Istoria graffitiului incepe ca o miscare underground cu multe clisee americane in anii ’70-’80, in Brooklin si New York City. Tinerii grafferi care au initiat miscarea se considerau mai putin artisti si mai degraba niste razvratiti ai societatii. Ei faceau parte din diferite gasti de cartier care au gasit o forma vizual agresiva de a-si „marca teritoriul“. Ulterior, miscarea a luat o amploare considerabila si s-a raspindit in tarile occidentale, printre cele mai receptive situindu-se Germania. Mai tarziu, grafferii au inceput sa practice un fel de „turism graffiti“ prin toata Europa. In felul acesta, unii tineri de la noi au devenit fascinati de ceea ce faceau turistii la metrou si s-au apucat sa ii imite, prin anii 2000. Cei mai multi grafferi de la noi au inceput dintr-un fel de teribilism. Ei incercau sa delimiteze un anumit teritoriu, personalizindu-l cu prima si cea mai des intilnita forma de graffiti, tag-ul (semnatura) sau, nu in putine rinduri, erau plasticieni talentati, care faceau, in felul acesta, o forma de arta urbana angajata. Miscarea se inrudeste cu tot ce inseamna pop art. Unui necunoscator i-ar fi relativ greu sa isi dea seama care graffitiuri sint facute de tineri excentrici, nu neaparat extrem de talentati, dar cu un antrenament serios si un graffer cu o cultura artistica solida, eventual student sau absolvent la Facultatii de Arte Plastice. Cele mai elementare tipuri de graffiti sunt tag-urile. Ele au avut, la inceput, rolul de a face reclama grafferului, cele mai multe sint indescifrabile, in mod voit. Apoi, au aparut „bomb“-urile, adica diferite inscriptii simple, facute cu spray negru sau gri-argintiu. In timp, semnaturile au devenit tot mai sofisticate si literele complicate au inceput sa fie colorate variat sau insotite de desene.
Sursa: en.wikipedia.org

Asocieri

termenul este asociat cu:

"Underground comix",reviste de benzi desenate care apar in Statele Unite prin '60

"Underground culture",aplicat asa numitelor culturi alternative

"Underground economy",asa numita piata neagra

"Underground film",filme aflate in opozitie cu cele comerciale

"Underground hip hop",varianta necomerciala a hip hopului

"Underground music" termen generic pentru a descrie muzica ce se opune celei comerciale; muzică necomercială

cu o audienţă mică pe care casele de discuri, radiourile, televiziunile o ocolesc;

muzică cu un anumit mesaj, opus celor comerciale create doar pentru profit.Genuri: rock, muzică electronică, hip hop etc

"Underground press", presa alternativa a anilor '60 si '70

"UK underground", o miscare a culturii alternative care s-a manifestat in Marea Britanie in 1960

Sursa: en.wikipedia.org